Capitolul 8

B.p.o.v.

Ajunsa inapoi in casa lui Edward,l-am gasit uitandu-se plictisit la televizor,aproape ca adormise,insa reveni repede cu picioarele pe pamant atunci cand izbisem cu putere usa de la intrare.

“Bella?Cum a mers intalnirea cu unchiul tau?” veni langa mine cuprinzandu-ma in bratele sale,apoi m-am departat usor de el.Stiam ca il durea atunci cand incercam sa creez o mica distanta intre mine si el,dar nu voiam ca el sa plateasca pentru o greseala oricat de mica pe care as face o.

“Depinde … trebuie sa ma mut cu el.Vrea sa ma supravegheze mai de aproape. Nu m-a interogat prea mult cu privire la incidentul cu acele pastile,dar stie ca m-ai scos din spital…” am oftat. “Vrea sa ma ajuti cu mutatul….dar mi se pare ciudat.Eu cred ca pune ceva la cale,si nu stiu ce… Oricum orice ar fi voi vedea.”

“C ear putea sa puna la cale?” ma intreba confuz.

“Nu stiu,dar orice ar fi, trebuie sa ma pregatesc psihic. Sa locuiesti si sa fii in grija unchiului meu ,poate fi placut,dar poate fi si a naibii de enervant. “ unchiul meu era un om mereu cu zambetul pe buze. Era ironic,un om plin de sarcasm si care in aparenta arata asemenea unui om caruia nu ii pasa de nimeni.Dar stiam ca inauntrul sau era un om bun,cald,dulce. Cred ca am fost singura persoana din lume in fata caruia nu isi ascundea si latura sa sensibila,pentru ca toti il cunosc drept. Gregory Swan, un om fara scrupule,care joaca doar dupa regulile proprii,un om rece si care te poate calca cu usurinta in picioare daca vrea. In mare parte,asa e. Dar el ma crescuse si in timpul in care locuisem cu el,se comporta asemenea unui tata iubitor. Ce e drept,nu mi-as dori sa fiu angajatul lui,pentru ca vazusem de nenumarate ori felul cum le vorbea.

Edward ma condusese pana la fostul meu apartament,tot ce am vrut sa iau au fost niste haine si o cruciulita pe care o aveam asezata pe peretele din camera mea.  In timp ce incercam sa o iau de pe perete,ceva parca incerca sa ma departeze de ea.Din nou aceeasi ochi de gheata ma priveau de undeva,fara ca eu sa ii pot vedea. Trebuia sa ignor acest sentiment de frica ce renastea incet in corpul meu,trebuia sa ignor teama care ma cuprindea cu fiecare secunda. Dar in momentul urmator simtisem ceva care imi intrese in corpul meu,facandu-ma sa imi fie rau.

“Edward…” am tipat intrand in graba in toaleta indreptandu-ma catre chiuveta pentru a ma spala pe fata.Simteam cum corpul meu incepea sa arda incet pe dinauntru.

“Da Bella?” se auzi vocea din camera alaturata.

“Ia-mi te rog cruciulita de pe perte si plecam.Am impachetat restul….” Am incercat sa fac o pauza tinandu-ma cu mana de abdomen.Ma ardea tot corpul pe dinauntru. Ma tineam cu mainile de marginile chiuvetei,privind incet in oglinda din fata mea. Nu vedeam nimic neobisnuit in afara de o imbujorare ciudata,si mici picaturi de transpiratie pe fruntea mea,care erau rezultatul a acelui ceva care imi facea corpul sa arda in interior.

“Am luat-o… Bella unde esti sa mergem.Am un sentiment ciudat aici ,si tot ce vreau e sa plec din casa asta mai repede scumpo.”

“Sunt in baie Edward….” Am spus cu ultimele puteri in timp ce fierbintela incepea sa ma lase sa respire.

In momentul urmator el intra,o cuta de ingrijorare fiind vizibila pe fruntea sa.

“Bella… ochii tai….”

“Ce e cu ei…am incercat sa ii spun in timp ce picioarele mele se inmuiara brusc facandu-ma sa cad. Insa bratele lui ma cuprinsesera inainte ca sa am orice posibil contact cu solul.

“Ai grija Bell,te puteai lovi….Oh Doamne…ochii tai,sunt atat de…negri. Pupila ta ori e mult prea dilatata ceea ce nu cred pentru ca ma vezi bine in lumina,oi nu siu…e ciudat.”

M-am ridicat din bratele sale uitandu-ma in oglinda,insa erau ciocolatii nu negri.

“Edward…nu inteleg despre ce vorbesti.Sunt ciocolatii,sunt ochii mei.Nu sunt negri. “ am spus chicotind,el uitandu-se atent la mine,apoi ma cuprinse de mana incercand sa ma scoata afara.

“Bella,sa mergem.Nu imi place aici in casa asta.” Ceva imi spunea ca acea femeie nu avea sa ma lase in pace.L-am urmat in grab ape Edward care ma condusese la masina,apoi ascultand indicatiile mele,ma conduse la casa unchiului meu.

Avea o casa imensa,in care fara probleme te puteai rataci oricand.Ajunsi la destinatie ,Edward ma ajutase sa ies din masina,apoi ne-am indrreptat impreuna catre usa de la intrare.Nici nu apucasem sa bat ca ,surpriza.Unchiul meu ne deschisese usa,zambindu-ne larg. Cunosteam zambetul acesta.Era ceva de genul “hmm,cum s ail torturez si pe asta?Ce sa ii fac sarmanului baiat?Mai exact ce sa ii zic?Sigur voi gasi ceva.” Deja imi era mila de Edward,si de ce nu,de pielea mea. Stiam ca va face niste glume si pe seama mea,altfel nu cred ca e multumit.Categoric nu e multumit…

“Bella…draga mea.Ati ajuns. “ apoi veni langa mine imbratisandu-ma pentru un scurt moment,apoi se uita in directia lui Edward.

“Oh, tu trebuie sa fii..lasa-ma sa ghicesc. Dr.Edward Cullen. Iti raman profund indatorat ca ai salvat-o pe nepoata mea.”

“Placerea a fost de partea mea domnule.”

“Spune-mi Greg,nu sunt chiar atat de batran.” Ii spuse zambind. “Acum intrati.Cina va asteapta.”

Categoric nu e de bine.Unchiul Greg era amabil? Da ceva punea la cale. Si anume “CUM SA IL UMILIM PE EDDY “.

Ne-am asezat cu totii la masa,dar era ciudat,mie inca nu imi era foame. Nu puteam manca.

“Bella,mananca ceva,doar stii ce bine gateste Dorothy.” Dorothy era o femeie in jurul varstei de 60 de ani,pe care unchiul meu o angajase pentru a ne gati si a se ocupa in mare de casa.

“Nu imi e foame unchiule…”

“Bella nu ai mancat nimic de ieri,si ieri ai avut o perfuzie…Trebuie sa mananci ceva… incearca.” Vocea lui Edward parea ingrijorata,in timp ce ochii unchiului meu se marira.

“Bella….iarasi tii cura de slabit? “ ma intreba.

“Aaaa… da…asta e..tin o cura.” I-am spus zambindu-i.

“Dupa ce pleaca Edward,te urc pe cantar,chiar si cu forta,si vedem cate Kilograme trebuie sa mai pui pe tine,nu sa slabesti.Esti slaba.”

Cum puteam sa ii explic ca ceva parca imi pusese un nod in stomac si nu ma lasa sa mananc?Era acelasi ceva sau cineva care imi bantuia visele,care imi controla emotiile,acelasi ceva care se juca cu nervii mei ,cu psihicul meu…

Dupa masa unchiul meu se uita zambind ,teoretic angelic –dar eu cunosteam acel zambet – cand la mine cand la Edward,avand mii de intrebari ironice,si mii de glume in privirea sa.

“Copii… de cand va cunoasteti?” ne intreba cat se poate de serios.

“De cand eram copii?de mai bine de 8 ani.” Edward ii raspunse.

“Si acum….sunteti impreuna?” intreba cu un zambet larg.

“Nu chiar …” i-am raspuns incordandu-ma simtind privirea trista a lui Edward langa mine.

“Serios? Nu as fi zis asta…” ne zise chicotind.

“De ce?” l-am intrebat fara sa gandesc,iar ceva imi spunea ca mai bine nu intrebam.

“Bella…uita-te la el cum te priveste la naiba. Se vede tot ce simte pentru tine doar din felul cum te priveste. Si nu mai zic de tine. Ar trebui sa iti aduc o oglinda sa te vezi cum te uiti la el. Sunteti indragostiti unul de altul,dar sunteti cam orbi.” Ne spuse chicotind,facandu-ma sa rosesc. Daca as fi fost in stare sa mor aici,as fi facut-o cu cea mai mare placer,doar sa scap de tortura numita “Unchiul Greg…”

“Aaaa la dracu Bella….. nu ai mai fi asa tensionata daca ati face mai mult sex. “ acesta era momentul in care Isabella Swan ar fi trebuit sa faca un stop cardiac.Nu se poate sa fi zis asta… “Stati…faceti sex nu?Ce e asa jenant.Acu draga mea,nu trebuie sa rosesti e ceva normal. Edward…daca ai in plan sa intri in pantalonii nepoatei mele,sa aveti in plan sa va protejati. Nu prea am chef de copii mici prin casa.” Lovitura sub centura.

“Stati linistit.Eu si Bella nici nu suntem impreuna ..” acum parca ma durea pe mine vorbele lui.

“Neah… o sa fiti.Stiu eu asta. “ vocea unchiului meu se auzi ca o soaptea,apoi se astern linistea in camera pana cand pagerul sau se auzi.

“Trebuie sa plec .Am plecat.Si Bella….partea legata cu tine pe cantar,ramane valabila cand revin. Aaa…si Edward..te mai astept pe aici.”

In momentul urmator el disparu pe usa iar eu ramasesem cu gura larg deschisa de soc,uimire…nervi….

“Bella…unchiul tau e Greg Swan???La naiba…e cel mai bun medic pe care il stiu…”

“Crede-ma…e ultima mea grija acum cat e de bun sau nu… Vreau sa intru in pamant de rusine acum” i-am soptit lui Edward care incepu sa rada langa mine.

“Stai linistita.Am lucrat cu el la doua sau trei cazuri,si sunt obisnuit cu umilirile lui…Asa ca,asta a fost o nimica toata.”

“E bine atunci,inseamna ca…nu te va deranja sa mai vii pe aici…nu?” i-am spus apropiindu-mi buzele de ale lui.

“In calitate de ce Bella…” imi supsese confuz.

“In calitate de iubit?E bine?”

“Da” apoi imi cuprinsese fata in mainile lui,sarutandu-mi delicat buzele.

~ de madyzuzu pe aprilie 4, 2010.